|
DEPISTAREA VIRUSULUI PAPILOMA UMAN (HPV):
- De ce este virusul papiloma periculos?
Cancerul cervical este al doilea cel mai comun tip de cancer ce afecteaza aparatul genital feminin, dupa cancerul ovarian.
Infectia cu HPV este principala cauza a cancerului de col.
Aproape 471.000 de cazuri noi sunt raportate anual si 223.000 de decese. In Europa, aproximativ 60.000 de cazuri noi si 30.000 de decese.
2.Cum se transmite virusul?
Infectia cu HPV este una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexuala.
Aproximativ 75-80% dintre femei si barbati sunt infectati cu HPV in decursul vietii, cu frecventa mai ridicata intre 20 si 25 de ani.
In cele mai multe cazuri infectia cu HPV este eliminata din organism de catre sistemul imun in 8-14 luni.
In cele mai multe cazuri infectia este asimptomatica iar purtatorii virusului nu stiu ca sunt infectati.
Expunerea la virus HPV nu inseamna obligatoriu dezvoltarea unui carcinom cervical.
3.Ce tipuri virale sunt cunoscute astazi?
Peste 100 de tipuri de HPV sunt cunoscute astazi, fiind impartite in tulpini cu risc crescut si tulpini cu risc scazut. Clasificarea este facuta in functie de riscul ca infectia cu tulpina respectiva sa produca cancer.
Tulpinile cu risc ridicat produc cancer. Acestea sunt: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 53, 56, 58, 59, 66, 68, 70, 73 si 82. Aceste tipuri sunt responsabile de 99,7% din totalul cazurilor de carcinom cervical. 70% dintre carninoamele cervicale sunt produse de tipurile 16 si 18.
Abilitatea virusului de a produce tumori maligne creste in cazul multiplelor infectii cu diverse tipuri de HPV.
Cele mai comune tipuri de tulpini virale cu risc scazut sunt: 6, 11, 40, 43 si 44.
4.Avantajele testarii moleculare
Testarea moleculara, detectarea si cariotiparea virusului reprezinta cea mai moderna si de incredere metoda de diagnostic. Ar trebui efectuata anual, alaturi de testul Babes-Papanicolau tuturor femeilor peste 30 de ani. Testarea moleculara este necesara deoarece testul Papanicolau detecteaza doar modificarile cervicale dar nu si cauza cancerului.
Asadar, tesutul molecular, care poate determina rapid si sigur numeroase genotipuri de HPV, devine o necesitate. Detectarea precoce a virusului precum si monitorizarea infectiei sunt importante deoarece poate preveni aparitia cancerului. Daca testul molecular are un rezultat negativ, acesta permite vaccinarea femeilor de orice varsta impotriva virusului papiloma uman.
Biohellenika ofera realizarea testul molecular si genotiparea virala prin metoda CE-IVD, ‘Papillocheck’
Aceasta metoda este cea mai indicate deoarece:
-este o metoda rapida, sigura si cu o senzitivitate ridicata (98%) pentru detectarea infectiilor HPV multiple. Celelalte metode nu pot detecta mai mult de doua infectii.
- este potrivita pentru detectare a 24 de tipuri virale: 18 cu risc inalt si 6 cu risc scazut.
-este una dintre putinele metode de detectare a HPV acreditate de EU.
5.Prelevarea de monstre:
De la nivelul colului cervical se colecteaza cu o perie speciala, sterila, trimisa de Biohellenika o cantitate de tesut. Peria trebuie trimisa in maxim 48h la laboratoarele Biohellenika, timp in care trebuie depozitata la o temperatura de 4 grade Celsius.
Bibliografie
Parkin D.M. et al. Global cancer statistics, 2002. CA Cancer J. Clin. 2005, 55(2):74-108.
Ferlay J. et al. GLOBOCAN 2002: Cancer Incidence, mortality and prevalence worldwide, version 2.0 IARC; Cancer Bases No. 5, Lyon, IARC, 2004.
Boyle P. et al.; Cancer incidence and mortality in Europe, 2004;Ann. Oncol. 2005, 16(3):481-88.
Gesellschaft der epidemiologischen Krebsregister in Deutschland e.V. (GEKID) in Zusammenarbeit mit dem Robert Koch-Institut (RKI); Krebs in Deutschland, Häufigkeiten und Trends; 5. überarbeitete, aktualisierte Ausgabe, 2006.
Ho G.Y.F. et al. Natural history of cervicovaginal papillomavirus infection in young women; N. Engl. J. Med. 1998, 338:423- 428.
Bosch F.X., de Sanjosé S.; Chapter 1: Human papillomavirus and cervical cancer – burden and assessment of causality; J. Natl. Cancer Inst. Monogr. 2003, 31:3-13.
Winer R.L., Lee S.K., Hughes J.P., Adam D.E., Kiviat N.B., Koutsky L.A. Genital human papillomavirus infection: incidence and risk factors in a cohort of female university students; Am. J. Epidemiol. 2003, 157:218-226.
Brown D.R. et al. A longitudinal study of genital human papillomavirus infection in a cohort of closely followed adolescent women; J. Infect. Dis. 2005, 191:182-192.
Evander M. et al. Human papillomavirus infection is transient in young women: a population-based cohort study; J. Infect. Dis. 1995, 171:1026-1030
Muñoz N., Bosch F.X., de Sanjosé S., Herrero R., Castellsague X., Shah K.V., Snijders P.J., Meijer C.J.; International Agency for Research on Cancer Multicenter Cervical Cancer Study Group: Epidemiologic classification of human papillomavirus types associated with cervical cancer; N. Engl. J. Med. 2003, 348:518-527.
Muñoz N., Bosch F.X., Castellsagué X., Diaz M., de Sanjosé S., Hammouda D., Shah K.V., Meijer C.J. Against which human papillomavirus types shall we vaccinate and screen? The international perspective; Int. J. Cancer 2004, 111:278-285.
Dalstein V., Merlin S., Bali C., Saunier M., Dachez R. and Ronsin C. Analytical evaluation of the PapilloCheck test, a new commercial DNA chip for detection and genotyping of human papillomavirus. J. Vir. Methods 2009,156:77-8
|